Seyyed Ebrahim Raissi al-Sadati, 60 de ani, a fost ales președinte din primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale de vineri, 18 iunie, cu peste 62% din voturile exprimate. Al-Sadati este fost magistrat cu o lungă carieră judiciară și este apropiat al ayatollahului Ali Khamenei. El este susţinător al unei politici externe dure și va trebui să reia negocierile de la Viena pentru relansarea acordului nuclear internațional de la Viena. „Originalitatea” scrutinului prezidențial din Iran este, însă, absenteismul de la urne care a atins 60%, chiar dacă operațiunile de vot au fost prelungite până spre ora 2.00 din noapte.
Campania electorală, relatează surse locale, dar și corespondenți ai presei străine la Teheran, a fost una «fadă», pe fondul situației generale provocate de crizele cu care se confruntă Iranul, o țară bogată în hidrocarburi dar supusă severelor sancțiuni americane, plus pandemia cu Covid-19. Prezentându-se drept campion al luptei anticorupție și apărător al clasei populare cu o putere de cumpărare minată de inflație, Ebrahim Raissi a fost singurul din cei patru candidați care a făcut cu adevărat campanie electorală. În plus, a fost sprijinit direct de Ghidul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei. De precizat, în acest context, că președintele iranian are prerogative limitate unde puterea esențială aparține Ghidului suprem.
Pentru diaspora, Ebrahim Raissi este încarnarea represiunii, numele său fiind asociat cu execuțiile masive ale deținuților ce au avut loc în 1988, dramă la care noul președinte neagă că a participat. El figurează pe «lista neagră» a responsabililor iranieni sancționați de Washington sub acuzaţia de «complicitate la grave violări ale drepturilor omului».